Horoscopul zilei

Balanta
(22 Septembrie - 22 Octombrie)


Daca nu ai mai multa grija de sanatatea ta, s-ar putea ca problemele sa apara curand. Acorda mai multa atentie alimentatiei si nu uita sa faci sport! Nu mai lasa pe maine ce poti face azi!

› vrei zodia ta

Cultura generala

Templul din Toshugu a fost ridicat de aproape 780.000 de oameni in trei ani si jumatate.

› vrei mai mult

Bancul zilei

Un tip extrem de timid intra intr-un bar si vede o femeie foarte frumoasa stand la bar. Dupa ce se chinuie timp de o ora sa-si ia inima in dinti, se indreapta in cele din urma catre ea si o intreaba intr-o doara:

- Te-ai supara daca as sta putin de vorba cu tine?

Ea ii raspunde urland ca din gura de sarpe:

- NU! Nu ma culc cu tine in seara asta!

Toti cei care se aflau in bar se uita uimiti. Tipul, absolut stanjenit, se retrage umil la masa lui. Dupa cateva minute, femeia vine la el si isi cere scuze. Ii zambeste si-i spune:

- Imi cer scuze daca v-am stanjenit. Vedeti, sunt in ultimul an la psihologie si studiez cum reactionaza oamenii in situatii jenante.

La aceasta, tipul ii raspunde si el urland ca din gura de sarpe:

- Cum adica 200 de dolari?!

› vrei mai mult
Evaluare Nationala | Bacalaureat | Subiecte Examen | Forum | Arhiva | Referate

home : Invatamant : Subiecte_date_la_examen : Bacalaureat : Subiecte Bac 2005


Subiecte Oral



Limba si literatura romana - subiect - examen oral

Varianta de download:
Tip fisier: pdf
Marime: 73151 bytes

MINISTERUL EDUCATIEI Sl CERCETARII SERVICIUL NATIONAL DE EVALUARE Sl EXAMINARE
LIMBA Sl LITERATURA ROMANA BACALAUREAT 2005
SUBIECTE PENTRU PROBA ORALA

INTRODUCERE
Tipologia subiectelor pentru Bacalaureatul 2005 respecta programa de examen.
I. in cadrul probei orale de limba si literatura romana, in prezentarea raspunsului sau, candidatul trebuie sa faca dovada stapanirii urmatoarelor capacitati, deprinderi, abilitati si elemente de competenta:
• abilitatea de a citi cu acuratete, fluent si facand dovada intelegerii celor citite;
• deprinderea de a formula si de a exprima oral, succint si clar, raspunsul solicitat de cerintele cuprinse in biletul de examen;
• abilitatea de a utiliza limba literara, adecvat contextului de comunicare;
• deprinderea de a-si adapta expunerea orala (limbajul, exprimarea, prezentarea) la cerintele formulate in biletul de examen;
• competenta de comunicare activata de sustinerea si de argumentarea ideilor (receptate sau personale).
Acestea vor fi evaluate in contextul construirii, de catre candidat, a raspunsului sau, pentru continuturile prevazute in programa de examen.
II. in cazul probei orale, biletul de examen contine un subiect de tipul I, care vizeaza o intelegere de text la prima vedere, aplicarea cunostintelor din domeniul limba si comunicare - avand ca suport un text nonliterar dat - si un subiect de tipul al ll-lea, sustinerea unei expuneri orale/ a unui discurs argumentativ pe o problematica din domeniul literaturii romane studiate sau ilustrarea unui concept operational prin referire la continuturile specifice disciplinei, conform programei de bacalaureat. Subiectele de tipul I (texte nonliterare) vor fi transmise centrelor de examen in plic sigilat.
Raspunsul candidatului se apreciaza prin note intregi de la 1 la 10, in functie de punctajul de evaluare stabilit pe baza urmatoarelor criterii de apreciere: aplicarea cunostintelor In receptarea si analiza textelor literare si nonliterare - 6 p.; utilizarea corecta si adecvata a limbii romane In comunicarea orala - 2 p.; argumentarea orala a propriilor opinii asupra unui text literar (studiat) sau nonliterar (la prima vedere) -1 p. La totalul celor noua puncte se adauga un punct din oficiu. Un candidat se considera promovat la proba orala daca a obtinut minimum nota finala 5 (cinci).
III. Asamblarea biletelor pentru proba orala se va face de catre comisia de examen, prin combinarea unui
subiect de tipul I cu un subiect de tipul al ll-lea, respectand structura prezentata la punctul II.
In abordarea primului subiect, cele trei cerinte, formulate pe baza textului nonliterar dat, se vor constitui in raspunsuri punctuale, iar profesorii examinatori pot interveni cu intrebari lamuritoare sau suplimentare, de regula dupa ce candidatul si-a prezentat raspunsurile, numai daca se considera necesar acest lucru.
Abordarea subiectului de tipul al ll-lea presupune sustinerea unei argumentari orale, pe o tema data, din domeniul literaturii romane studiate sau ilustrarea unui concept operational prin referire la continuturile specifice disciplinei. Examinatorii urmaresc atat aplicarea cunostintelor, cat si constructia discursului argumentativ (structuri, conectori si tehnici argumentative), adecvarea elementelor verbale, nonverbale si paraverbale la situatia de comunicare.
In continuare, oferim un model de combinare a celor doua tipuri de subiecte.
BILETUL NR. 1
SUBIECTUL I

"Dupa opinia mea, in societatea contemporana rolul literaturii este la fel de important ca si rolul stiintei. Literatura (si aici am In vedere numai literatura majora, valoroasa) reprezinta specificitatea umana in cel mai inalt grad, impulsioneaza sensibilitatea si educa prin forta exemplului particular latura generala de noblete si de sublim a sentimentelor ca act de constiinta. [...]
Atata timp cat oamenii vor comunica prin vorbire, va exista si literatura.
Cu cat mijloacele tehnice de comunicare se vor perfectiona (tiparul, radioul, cinematografia, televiziunea), sansele de circulatie ale literaturii sunt sporite. Literatura, in esenta ei, nu tine neaparat de cuvantul scris."
(Nichita Stanescu, Rolul literaturii, in voi. Amintiri din prezent)
a. Precizeaza tema fragmentului citat.
b. Prezinta doua calitati generale ale stilului din textul dat (claritate, proprietate, precizie, concizie, corectitudine).
c. Exprima-ti opinia despre valabilitatea afirmatiei: "Atata timp cat oamenii vor comunica prin vorbire, va exista si literatura"

SUBIECTUL al ll-lea

Ilustreaza conceptul operational povestire, prin referire la o opera literara studiata.
IV. La proba orala, candidatul are la dispozitie 15-20 de minute pentru a-si elabora raspunsurile la subiectele existente pe biletul de examen. El are dreptul sa ia un al doilea bilet, situatie in care nota va fi scazuta cu doua puncte.
In timpul prezentarii de catre candidat a subiectelor de pe biletul de examen, cei doi profesori examinatori trebuie sa urmareasca atat continutul, cat si forma discursului prezentat.
Pentru a aprecia discursul candidatului, fiecare dintre cei doi examinatori aplica un barem de evaluare a raspunsului oral, in conformitate cu Metodologia de examen. Este obligatoriu ca examinatorii sa respecte precizarile din Metodologia de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat 2005 (art. 38 si art. 39).
Pasii parcursi de catre fiecare dintre cei doi examinatori sunt urmatorii:
1. Sa urmareasca expunerea candidatului, sprijinindu-l prin intrebari ajutatoare, daca este necesar.
2. Sa evalueze raspunsul cu note intregi de la 1 la 10, in functie de punctajul orientativ de evaluare, prin adunarea punctelor acordate fiecaruia dintre cele trei criterii prevazute in barem.
3. Sa consemneze punctajul de evaluare in borderourile individuale.
4. Sa stabileasca nota finala. in cadrul acestui proces, pot aparea doua situatii:
Daca intre notele celor doi examinatori exista o diferenta de cel mult un punct, atunci se calculeaza nota finala ca medie aritmetica cu doua zecimale, fara rotunjire.
Presedintele comisiei mediaza situatiile in care diferenta dintre notele celor doi evaluatori este mai mare de un punct. Hotararea sa, fundamentata pe punctajul acordat candidatului de cei doi examinatori, este definitiva. Situatiile in care este necesara medierea presedintelui sunt consemnate intr-un proces-verbal, la care se ataseaza copii de pe evaluarile celor doi examinatori.
5. in conformitate cu alineatul (3), art. 39, inscrierea in borderou a notei acordate se face de fiecare examinator, iar a notei finale, de presedinte. Nota finala la examenul oral se trece in catalog si in fisa individuala a candidatului, cu semnatura celor doi profesori examinatori. Fisa se inmaneaza candidatului dupa consemnarea notei.
Cele trei criterii de apreciere enuntate mai jos trebuie sa fie urmarite de catre fiecare examinator, pe tot parcursul expunerii orale a candidatului, fapt care faciliteaza aprecierea finala obiectiva. Fiecare examinator completeaza propriul borderou de lucru, in care trece: numele candidatului, punctajele acordate pentru fiecare criteriu de apreciere si punctajul final/ nota acordata.
Barem de evaluare a raspunsului oral*

Criterii de apreciere Punctaj acordat Detalierea punctajului
1. Aplicarea cunostintelor in analiza textelor literare si nonliterare (adecvarea la subiect; organizarea ideilor, corectitudinea raspunsului) 6p. Subiectul de tipul I - aprecierea raspunsurilor punctuale: 3p. (1 p.+1 p.+1 p.) Subiectul de tipul al ll-lea - aprecierea globala a raspunsului: 3 p. - Candidatul prezinta un discurs adecvat subiectului/ cerintei. Raspunsul este complet (include toate informatiile necesare) si convingator. 2 p. - Candidatul isi adecveaza raspunsul la subiect, cu unele ezitari. Raspunsul este corect, dar incomplet. 1 p. - Candidatul prezinta coordonatele subiectului in mod satisfacator, dar are lacune in cunostinte. Op.- Raportarea la subiect este nesatisfacatoare. Candidatul nu raspunde cerintei de pe biletul de examen si nici intrebarilor ajutatoare ale examinatorului.
2. Utilizarea corecta si adecvata a limbii romane in comunicarea orala 2p. 2 p. - Candidatul stapaneste competenta de comunicare necesara, pe care o aplica prin utilizarea corecta si adecvata a limbii romane literare. Expunerea orala este fluenta, bine organizata si convingatoare. Registrul de comunicare este adecvat competentei comunicationale si personalizat. 1 p. - Candidatul detine competenta de comunicare sustinuta de vocabular si de morfosintaxa, expunerea lasand impresia generala de fluenta, desi cu anumite sincope. Registrul de comunicare ales este cel adecvat, insa vocabularul este limitat. Op.- Limba literara nu este folosita in mod satisfacator, existand abateri de la uzaj, nepermise in comunicarea formala. Expunerea este sincopata, cu repetarea unor idei, cu pauze sau cu ezitari.
3. Argumentarea orala a propriilor opinii asupra unui text literar sau nonliterar 1p. 1 p. - Argumentele prezentate contin elemente de originalitate si sunt inlantuite logic, sustinand gandirea critica a candidatului, aplicata contextului. Elaborarea argumentarii orale respecta constructia discursului argumentativ (structuri, conectori si tehnici argumentative) si adecvarea elementelor verbale, nonverbale si paraverbale la situatia de comunicare. Op.- Argumentele prezentate sunt insuficiente pentru a se forma o imagine concludenta asupra cunostintelor candidatului. Argumentarea orala nu respecta constructia discursului argumentativ sau tehnica argumentarii.

*Nota! Se acorda un punct din oficiu.

SUBIECTE DE TIPUL al ll-lea

SUBIECTUL al ll-lea
Prezinta trasaturile prozei romantice, prin referire la o opera literara studiata.

SUBIECTUL al ll-lea
Prezinta trasaturile prozei realiste, prin referire la o opera literara studiata.

SUBIECTUL al ll-lea
Exemplifica trasaturile prozei fantastice, prin referire la o opera literara studiata.

SUBIECTUL al ll-lea
Argumenteaza apartenenta la specia literara basm culta unui text narativ studiat.

SUBIECTUL al ll-lea
Ilustreaza conceptul operational povestire, prin referire la o opera literara studiata.

SUBIECTUL al ll-lea
Exemplifica trasaturile nuvelei psihologice, prin referire la o opera literara studiata.

SUBIECTUL al ll-lea
Exemplifica trasaturile nuvelei istorice, prin referire la o opera literara studiata.

SUBIECTUL al ll-lea
Ilustreaza conceptul operational nuvela fantastica, prin referire la o opera literara studiata.

SUBIECTUL al ll-lea
Exemplifica trasaturile romanului modern, prin referire la o opera literara studiata.

SUBIECTUL al ll-lea
Prezinta relatia dintre instantele comunicarii narative (autor, narator, personaje, cititor) intr-un roman modern studiat.

SUBIECTUL al ll-lea
Prezinta perspectiva narativa intr-o opera literara studiata, prin referire la unul dintre urmatoarele concepte operationale: narator omniscient, personaj-narator, narator"martor"

SUBIECTUL al ll-lea
Ilustreaza conceptul operational narator (personaj-narator sau narator "martor"), folosind ca suport un text narativ studiat.

SUBIECTUL al ll-lea
Prezinta constructia subiectului dintr-o nuvela psihologica studiata, prin referire la conceptele operationale din urmatoarea lista: actiune, conflict, momentele subiectului, relatii temporale si spatiale.

SUBIECTUL al ll-lea
Prezinta constructia discursului narativ dintr-o nuvela fantastica studiata, prin referire la doua dintre conceptele operationale din urmatoarea lista: secvente narative, episod, incipit, final.

SUBIECTUL al ll-lea
Prezinta tipurile de personaje dintr-o opera literara studiata, apartinand prozei realiste.

SUBIECTUL al ll-lea
Evidentiaza modul in care conflictul/ conflictele unui roman (de tip obiectiv sau de tip subiectiv) studiat se reflecta in evolutia personajului principal/ a personajelor.

SUBIECTUL al ll-lea
Exemplifica modalitatile de caracterizare a personajului, prin referire la un roman studiat (perioada dupa al doilea razboi mondial).

SUBIECTUL al ll-lea
Explica relatia realitate - fictiune, prin referire la un text narativ studiat (la alegere: povestire, nuvela istorica, roman de tip subiectiv).

SUBIECTUL al ll-lea
Exemplifica, prin referire la o opera literara de Ion Creanga, doua dintre particularitatile de limbaj al prozei narative (la alegere, din urmatoarea lista: modalitati ale nararii, marci ale prezentei naratorului, limbajul personajelor, vorbire directa si indirecta, registre stilistice).

SUBIECTUL al ll-lea
Exemplifica modalitatile de caracterizare a personajului dintr-un text narativ studiat, apartinand lui loan Slavici.

SUBIECTUL al ll-lea
Ilustreaza particularitatile de structura a unui text narativ studiat, apartinand lui Liviu Rebreanu.

SUBIECTUL al ll-lea
Caracterizeaza personajul preferat dintr-un roman de G. Calinescu.

SUBIECTUL al ll-lea
Expune subiectul unui text narativ studiat, apartinand lui Mihail Sadoveanu.

SUBIECTUL al ll-lea
Prezinta constructia subiectului unui roman de Marin Preda, prin referire la: actiune, conflict, relatii temporale si spatiale.

SUBIECTUL al ll-lea
Comenteaza particularitatile de limbaj si de expresivitate (procedee artistice, elemente de versificatie) ale unui text poetic studiat, apartinand perioadei pasoptiste.

SUBIECTUL al ll-lea
Argumenteaza caracterul romantic al unei poezii studiate, apartinand lui Mihai Eminescu.

SUBIECTUL al ll-lea
Analizeaza rolul elementelor de compozitie dintr-un text poetic studiat, apartinand lui Mihai Eminescu (la alegere, doua elemente dintre urmatoarele: titlu, incipit, secvente poetice, relatii de opozitie si de simetrie, elemente de recurenta).

SUBIECTUL al ll-lea
Comenteaza particularitatile de limbaj si de expresivitate (imaginar poetic, procedee artistice, elemente de versificatie) ale unui text poetic studiat, apartinand lui Mihai Eminescu.

SUBIECTUL al ll-lea
Ilustreaza conceptele operationale tema si motiv literar, pe baza unei poezii romantice studiate, apartinand lui Mihai Eminescu.

SUBIECTUL al ll-lea
Analizeaza particularitatile de structura si de expresivitate, caracteristice simbolismului, prin referire la o poezie studiata.

SUBIECTUL al ll-lea
Explica rolul elementelor de compozitie dintr-un text poetic studiat, apartinand lui George Bacovia (la alegere, doua elemente dintre urmatoarele: titlu, secvente poetice, relatii de opozitie si de simetrie, elemente de recurenta - motiv poetic, laitmotiv).

SUBIECTUL al ll-lea
Expune specificul raportului autor - eu liric, prin referire la un text poetic al unui autor apartinand directiei moderniste.

SUBIECTUL al ll-lea
Evidentiaza elementele de compozitie dintr-un text poetic studiat, apartinand lui Lucian Blaga (la alegere, doua elemente dintre urmatoarele: titlu, incipit, secvente poetice, relatii de opozitie si de simetrie, elemente de recurenta - motiv poetic, laitmotiv).

SUBIECTUL al ll-lea
Prezinta particularitati moderniste intr-o poezie studiata, apartinand lui Tudor Arghezi.

SUBIECTUL al ll-lea
Prezinta particularitati moderniste intr-o poezie studiata, apartinand lui Ion Barbu.

SUBIECTUL al ll-lea
Ilustreaza conceptul operational traditionalism, prin referire la un text liric studiat.

SUBIECTUL al ll-lea
Ilustreaza caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie), cu exemple apartinand neomodernismului.

SUBIECTUL al ll-lea
Comenteaza elementele de limbaj si de expresivitate, dintr-un text poetic neomodernist, apartinand lui Nichita Stanescu.

SUBIECTUL al ll-lea
Ilustreaza conceptul operational arta poetica, prin referire la o creatie lirica studiata, apartinand unui autor canonic.

SUBIECTUL al ll-lea
Exemplifica trasaturile speciei dramatice comedia, prin referire la o opera literara studiata.

SUBIECTUL al ll-lea
Ilustreaza comicul (de caracter, de situatie sau de limbaj), prin referire la o comedie studiata.

SUBIECTUL al ll-lea
Ilustreaza conceptul operational drama, prin referire la o opera literara studiata.

SUBIECTUL al ll-lea
Analizeaza constructia subiectului (conflict dramatic, intriga, scena, relatii temporale si spatiale), intr-un text dramatic studiat.

SUBIECTUL al ll-lea
Comenteaza doua modalitati specifice de caracterizare a personajului dramatic, prin referire la un text literar studiat.

SUBIECTUL al ll-lea
Evidentiaza rolul limbajului ca modalitate de caracterizare a personajelor, intr-o comedie studiata.

SUBIECTUL al ll-lea
Caracterizeaza un personaj dintr-un text dramatic studiat (la alegere: comedie, drama, forme ale dramaturgiei in teatrul modern).

SUBIECTUL al ll-lea
Ilustreaza elementele de compozitie a textului dramatic (act, scena/ tablou, replica, indicatii scenice), prin referire la o opera literara studiata.

SUBIECTUL al ll-lea
Ilustreaza conceptul operational curent literar, prin referire la romantism sau la simbolismul romanesc (la alegere).

SUBIECTUL al ll-lea
Expune doctrina estetica promovata de revista Dacia literara.

SUBIECTUL al ll-lea
Prezinta rolul Junimii si al lui Titu Maiorescu in impunerea noii directii in literatura romana din a doua jumatate a secolului al XlX-lea.

SUBIECTUL al ll-lea
Expune ideile care stau la baza directiei moderniste, promovate de E. Lovinescu.

SUBIECTUL al ll-lea
Prezinta trasaturi ale ideologiilor literare din perioada interbelica (modernism, traditionalism)